Revista National Geographic ne spune „De ce suntem atat de grasi?”

Un amplu articol publicat in prestigioasa revista National Geographic (editia de Romania) ne arata principalele cauze ale obezitatii.

Obezitatea se defineste prin indicele de masa corporala (sau IGC), un calcul artificial prin care greutatea se imparte la inaltime. (Iti poti afla indicele tau de masa corporala consultand tabelul realizat de cei de la Nat Geo). Daca indicele e 25, esti supraponderal. Daca e 30, esti obez. Peste 40, inseamna ca ai obezitate morbida.

nat geo1

Cum spuneam, obezitatea se defineste prin indicele greutatii corporale, o masura a greutatii in raport cu inaltimea. O persoana cu IGC peste 30 este considerata obeza – si cu un risc mai mare de boli, de la cap (atacuri cerebrale), pana in picioare (ulcerele piciorului diabetic).

Excesul de greutate este asociat cu 400.000 de decese pe an si cu un risc sporit de afectiuni cardiace, diabet de tip 2 si cancere de colon, la san si ale endometrului.

Cea mai chinuitoare este insa suferinta psihologica a celor stigmatizati de obezitate. Intr-un studiu efectuat la Universitatea de Stat Michigan si citat de National Geographic, studentii au raspuns ca ar prefera sa ia in casatorie un escroc sau un cocainoman, decat un obez.

Ce necazuri aduce grasimea in corpul nostru

Prestigioasa revista explica cum afecteaza grasimea organele corpului:

  1. Boala de ficat. Multe persoane obeze dezvolta depuneri de grasime in interiorul ficatului, care in 10% din cazuri pot duce la ciroza si cateodata la insuficienta hepatica.
  2. Cancer la colon. Oamenii obezi au un risc sporit de cancer la colon. Grasimea abdominala pare sa creasca acest risc. Asta poate explica de ce barbatii (care tind sa acumuleze grasime pe abdomen) sunt expusi unui risc mai mare.
  3. Osteoartrita. Obezitatea solicita in plus coloana, soldurile si genunchii, erodand cartilajele. Pe masura ce acestea se deterioreaza, spatiul incheieturii se ingusteaza, iar oasele se freaca intre ele.
  4. Atac cerebral. Riscul unui atac este de doua pana la patru ori mai mare la persoanele cu diabet de tip 2, dintre care 90% sunt supraponderale. Atacul se produce fie cand se rupe un vas de sange, fie cand un cheag blocheaza o artera din creier, vatamand celulele nervoase.
  5. Diabet de tip 2. Persoanele cu exces de grasime – in special in zona abdominala – devin adesea rezistente la insulina, substanta care ajuta organismul sa depoziteze glucoza. Cand nivelul glocozei creste mult, rezulta diabetul. Un efect secundar este lezarea vaselor de sange din retina, chiar orbirea.
  6. Boala de inima. Obezii au un nivel ridicat al colesterolului, ceea ce poate duce la depuneri de grasime in artere. Ei sunt de doua ori mai expusi la hipertensiune.

nat geo2

Suntem grasi pentru ca mancam mult

Ca studiu de caz, National Geografic a abordat problema Statelor Unite ale Americii, o natiune ghiftuita. Un raport al Centrelor pentru Controlul si Prevenirea Bolilor a confirmat, la inceputul anilor 2000, ceea ce multi nu voiau sa admita: suntem grasi pentru ca mancam mult – mult mai mult decat in trecut – si majoritatea surplusului vine din carbohidrati. Femeile adulte mananca acum (este vorba de date din 2004) 335 de calorii in plus pe zi fata de anul 1971, in timp ce barbatii adulti si-au sporit consumul zilnic cu 168 de calorii.

Vorbim aici de kilogramele in plus – de pe corpurile si din farfuriile americanilor. Fiecare american a consumat in anul 2000 circa 805 kg de mancare, fata de 679 kg in 1970. La prima vedere, o parte a acestui surplus arata bine. Oamenii mananca mai multe legume. Singura problema: aproape o treime din aceste legume sunt salata alba, cartofi prajiti si chips-uri.

nat geo4

Si chiar daca cei din SUA s-au autodepasit, ingerand chiar mai multe „cereale” decat se recomanda la vremea aceea, asta nu inseamna ca le-a crescut aportul de grau decorticat si mei. Cerealele consumate de americani sunt produse fainoase, precum pastele, tortilla sau chiflele de hamburger, care au o valoare nutritiva cu putin peste cea a unui cub de zahar.

nat geo3

Nici reducerea procentului de grasimi din totalul de calorii nu este un progres real. Singurul motiv pentru care cantitatea de grasimi a scazut este ca americanii mananca mai mult din celelalte grupe. Acest raport nu contrazice cauza celor care au declarat razboi carbohidratilor. Insa adevaratii vinovati sunt indulcitorii si carbohidratii procesati, nu carbohidratii bogati in fibre, precum cerealele neprocesate. Ghidul Alimentar le-a spus americanilor sa evite grasimea si sa consume cereale, asa ca ei s-au indopat cu paste si paine, spune Meir Stampfer, epidemiolog la Harvard. Tot el spune ca „Apelul impotriva grasimilor a dat rezultate contrare”.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s