Category Archives: Gradina noastra

Notă

Promotii Anunțuri

Notă

In anul 2013 ferma ecologica Biodumbrava isi propune sa cultive acele tipuri de legume care sunt recomandate pentru diferite boli degenerative cum ar fi: cancer, alergii, diabet etc. Aceste legume superioare nutritional, sunt alese cu atentie in urma consultarii multor … Citește în continuare

Produse organice sau conventionale?

Produsele bio sunt obtinute fara vreun adaos de pesticide, ingrasaminte chimice, hormoni, antibiotice de sinteza, organisme modificate genetic. De asemenea, nu se accepta soiurile hibride, ci doar cele ancestrale, originale. „Fiind vorba de soiuri vechi, legumele organice au o valoare nutritiva mai ridicata” sustine prof. gheorghe Mencinicopschi.

vs.

 

Produsul bio incepe cu solul, semintele, ingrasamintele organice si in final depozitarea, ambalarea si transportul ce trebuie sa se incadreze in standarde ecologice. In privinta continutului vitaminelor si al altor substante nutritive, nu sunt diferente mari intre produsele conventionale si cele organice dar odata cu cele conventionale, ingeram si multe substante chimice, hormonii folositi pentru crestere, insecticide sau pesticide iar organismul nostru in timp se resimte, chiar daca pe moment avem impresia ca nu s-a inamplat ceva. De exemplu, sunt sere in care varza sau salata, pentru a creste rapid, nu sunt plantate in pamant ci in apa, sprijnite pe niste suporturi ce permit radacinii sa ajunga la apa in care se pun substante care ajuta la crestere rapida. La comercializare, radacina este complet curata deoarece nu a luat contact vreodata cu pamantul. Avand un continut nul de reziduuri din pesticide, produsele ecologice previn imbatranirea prematura, bolile cronice si contribuie la cresterea capacitatii de munca fizica si intelectuala. Pesticidele pe care le „consumam” odata cu produsele tratate, provoaca boli nervoase, cancer, blocaje renale sau, in cazul nou-nascutilor, malformatii grave. Cercetatorii de la Universitatea California din San Francisco au atras atentia ca pesticidele modifica secventele ADN, initiind dezvoltarea cancerului si cresc activitatea genei asociata cu greutatea anormala a bebelusilor la nastere. Pesticidee pot trece bariera placentara si duc la diverse malformatii precum lipsa degetelor sau a membrelor. A doua gena cu activitate sporita a fost semnalata in randul femeilor care sufera de infertilitate inexplicabila.
Unele dintre fructe sau legume,de exemplu capsuni, mere, piersici, ardei, cartof, telina, contin mai multe substante chimice pentru ca au coaja mai usor penetrabila sau sunt atacate de mai multi daunatori si sunt stropite cu mai multe pesticide. Altele, cum ar fi pepene verde, porumb, mazare, asparagus sau kiwi, nu necesita pesticidare in cantitati mari. Desi unele dintre produsele agriculturii conventionale pot fi considerate mai sigure din punct de vedere al adaosului de substante chimice, ele nu se pot compara cu cele bio din punct de vedere al gustului. Deoarece multe persoane tin mult la aspectul produsului pe care il cumpara, producatorii de masa adauga diverse substante, pentru intensificarea culorii, pentru conservare sau pentru aspect stralucitor. De aceea multi oameni spun ca fructele sau legumele au gust „de plastic”.
Unele persoane pun problema diferentei de pret intre legumele conventionale si cele bio. De ce sunt mai scumpe cele din urma? In primul rand, este mai ieftin sa produci alimente cu ajutorul substantelor chimice. Apoi, cele organice sunt produse la scara mai mica si trebuie procesate altfel decat celelalte. Costurile distributiei sunt mai mari, deoarece neavand vreun fel de conservanti, trebuie livrate mai repede pentru a fi consumate in stare cat mai buna. Semintele bio sunt si de cate 3 ori mai scmpe decat cele utilizate in agricultura conventionala si sunt importate, de exemplu din Germania sau Anglia. In cazul agriculturii ecologice, buruienile se inlatura manual sau cu sapa(in functie de planta), chiar si de 2 ori pe saptamana in anumite perioade, deci sunt necesari angajati in plus, in vreme ce produsele conventionale se stropesc o data cu pesticide si mor toti daunatorii. Pierderile sunt mai mari pentru producatorii bio, deoarece aproximativ 10% din productie este mancata de daunatori, nu exista solutii radicale de indepartare a lor, cum sunt insecticidele in cazul agriculturii de masa. Pentru fermele bio exista reguli stricte de utilizare a spatiului, fata de cele obisnuite, deci se obtine o cantitate de produse mai mica, dar de o calitate mai buna.

Surse:
http://www.ecomagazin.ro , http://www.adevarul.ro , http://www.kzarinne.wordpress.com
http://www.taraluiandrei.ro , http://www.ziare.com . http://www.farmaciata.ro ,

Iarba grasa buruiana sau planta medicinala?

Originara din regiunile vestice ale Himalayei pana in Sudul Rusiei si Grecia, iarba grasa astazi este cultivata in Regatul Unit, Olanda si alte tari europene, fiind o leguma de iarna populara in nordul Indiei. Este cultivata de mai bine de 4.000 de ani.

Iarba grasa mai este numita si grasita, iarba porcului, pita porcului, buruiana grasa.

Iarba grasa este cunoscuta din cele mai vechi timpuri fiind mentionata ca planta medicinala de catre Dioscorides, un medic al antichitatii. Medicii arabi o foloseau la tratarea diabetului, iar in medicina populara se folosea in bolile vezicii urinare sau boli biliare, in cazurile de hipoaciditate gastrica, fara sa actioneze la fel de agresiv ca otetul sau lamaile

Iarba grasa este cea mai bogata planta in omega 3 din tot regnul vegetal, consumarea ei ajutand semnificativ la protejarea sistemului cardio-vascular. Contine si vitamine: A, C, E, K, PP, minerale, acizi organici etc.

Are actiune diuretica, depurativa, febrifuga, antiinflamatorie, antiseptica, astringenta, combate diareea, vermifuga, are actiune coagulanta, antihemoragica, febrifuga,actiune antidiabetica (scade valorile zaharului in sange),

Se consuma frunzele, acrisoare, zemoase si placut aromate.E folosita in salate, supe, tocane, sosuri de rosii si chiar cu oua amestecate Iarba grasa poate fi folosita si pentru ceai (infuzie).Sucul proaspat din frunze amestecat cu miere de albine, se poate administra cate 100-150g pe zi, in uz intern; se administreaza sub forma de comprese, cataplasme in uz extern in caz de muscaturi de insecte, rani, arsuri, furuncule

Concluzie: folositi cu incredere iarba grasa (grasita) pentru necesarul dvs. zilnic de Omega 3, vitamine si minerale.

Puteti cumpara iarba grasa bio de la Microferma ecologica Biodumbrava la pretul de 3 lei (300 gr).

Salata bio a la Biodumbrava

Va propunem o reteta de salata 100% bio. Toate legumele le puteti achizitiona de la microferma noastra.
Reteta de 6 portii.

Ingrediente:
1 salata bio
1 salata creata bio
1 rucola bio
2 ridichii rosii bio
1 ridichie alba bio
2 cepe verzi bio
3-4 frunze de kale bio
2 castraveti bio
1 gulie bio
Ulei de masline (jumatate de ceasca)
Otet balsamic (3-4 linguri sau mai mult, dupa gust)
Sare (preferabil sare de mare)

Salata bio

RETETA:
Se spala foarte bine legumele, se taie si se pun intr-un bol mare. Se sareaza dupa gust. Se pun uleiul si otetul si se amesteca foarte bine.

PRET: 11 lei.  Toul este cat se poate de sanatos! Va doresc pofta buna!

A venit primavara!!!

Da! In sfarsit a venit primavara… cu alaiul ei de flori…

Cum vi se par?

Noutati de sarbatori

Produse de iarna!

Microferma ecologicinceput de iarnaa biodumbrava ofera clientilor produse proaspete si congelate cum ar fi: ardei, dovlecel, morcovi precum si legume coonservate la borcan sub forma de mix de legume. De asemenea se pot achizitiona muraturi asortate avand in compozitie mai multe tipuri de legume bio conservate numai cu sare de la salina dupa un procedeu traditional care pastreza toate vitaminele.

Puteti vizualiza noua lista de preturi pe 2011: Lista preturi_01.2011

MURATURILE un aliment exceptional probiotic, cu efecte curative.

Am fost placut surprins sa descopar articolul de mai jos despre MURATURI scris de d-l prof.univ.dr. Gheorghe MENCINICOPSCHI dir. Inst. de Cercetari Alimentare. Acest articol este preluat din revista Doctorul Meu nr.11 din dec.-ian.2010

Pana la citirea acestui articol doar intuiam efectele curative si benefice ale muraturilor facute in mod traditional respectand retetele parintilor si ale bunicilor nostri. Citind articolul d-lui profesor am aflat ca „muraturile sunt cunoscute si apreciate de peste 4000 de ani, fiind mentionate si in biblie”. Spre surprinderea noastra abia in ultimele decenii cercetarile efectuate asupra muraturilor naturale, fermentate (nu cele industriale conservate in otet), au dezvaluit virtutile alimentare si terapeutice extraordinare.

Adevaratele muraturi se obtin prin fermentarea acidolactica, naturala, cu tulpini de bacterii probiotice salbatice (Lactobacillus plantarum, Leuconostoc mesenteroides) a legumelor si fructelor proaspete, sanatoase, in saramura (obtinuta cu sare autohtona sau sare marina).
Mai jos sunt enumerate „doar cateva” din beneficiile pentru sanatate ale legumelor si fructelor murate si vom lua in primul rand ca exemplu varza murata.

Fermentatia naturala
Fermentatia trebuie sa se produca in lipsa oxigenului din aer; de aceea legumele si fructele trebuie sa fie bine acoperite de saramura. Temperatura optima de fermentare este de +4oC, cand se acumuleaza cele mai mari cantitati de acid lactic, substante biologic active si arome, generate prin fermentatia glucidelor din legume si fructe. Fermentatia trebuie sa aiba loc, fie in butoaie de stejar, fie in borcane de sticla.
In procesul natural de fermentatie, microflora existenta pe legume si fructe, transforma glucidele din acestea in nenumarate substante biologic active benefice, vitamine B1, B2, vitamina A, acid lactic, alcool, arome. Foarte important este faptul ca prin procesul de murare se pastreaza substantele valoroase din legumele supuse acestui proces natural de conservare.

Biochimia muraturilor
Astfel varza murata devine un aliment probiotic, cu efecte curative, pastrandu-si compusii anticancerigeni (glucozinolati), hepatoprotectori (sulforafan), anti-inflamatori – antioxidanti (vit. C, vit. A, vit. E, zincul), fibrele alimentare 3 g%, (combat constipatia si detoxifica colonul), mineralele, potasiu (250 mg %), magneziu (16 mg%), fier (1,1 mg%), calciu (60 mg%), imbogatindu-se in acid lactic, reglator al microflorei intestinale si un conservant  ideal, bacterii probiotice (Lactobacili) benefice pentru intarirea sistemului imunitar si sanatatea colonului.
Muraturile, pe langa toate aceste avantaje au si o densitate calorica foarte mica cuprinsa intre 20 – 25 Kcal la 100 grame, fiind indicate si in dietele pentru mentinerea siluetei.

Se pot mura fie numai legume, varza, castraveciori, gogonele fie in amestec cu alte vegetale, gutui, morcovi, pepeni, telina, prune, etc. o reteta traditionala de muraturi trebuie sa contina neaparat si plante condimentare, seminte de mustar, marar, usturoi romanesc, schinduf, hrean, ghimber etc.

Infectii respiratorii

Datorita bogatiei in vitamina C (50 – 60 mg%) naturala, chiar mai multa decat in portocale, varza are un puternic efect antioxidant, potentat si de vitaminele A si E si de catre mineralele zinc, magneziu, potasiu, calciu, intarind sistemul imunitar si rezistenta la viroze, inclusiv la diferitele forme de gripa. Varza murata este indicata si persoanelor cu disbacteriemie determinate de tratamentele cu antibiotice de sinteza, pentru restabilirea microflorei intestinale si combaterea efectului imuno-supresor al acestor medicamente.

Hepatite
Sulforafanul din varza murata, fibrele alimentare, antioxidantii, au efecte hepatoprotectoare, stimuland sinteza unor enzime implicate in fazele I si II de detoxifiere hepatica. Combate de asemenea constipatia amplificand detoxifierea corpului si protejarea ficatului.

Cancer
Varza murata natural are efecte antitumorale-anticancerigene inducand apoptoza in celulele maligne prin intermediul glucozinolatilor.

Dislipidemie, ateroscleroza, boli cardiovasculare
Anumiti compusi din varza scad concentratia colesterolului rau (LDL) prevenind aparitia placilor ateromice.
In cazul hipertensivilor si suferinzilor de boli renale se recomanda o desarare prealabila a verzei murate.

Surmenaj
Varza murata este un neurotonic si miotonic natural intarind sistemul nervos si muscular prin bogatia de vitamine, minerale si alti factori biologic activi – motiv pentru care este recomandata in surmenajul fizic si intelectual.

Menopauza
Studii recente arata ca acest varza murata stimuleaza secretia hormonilor estrogeni si creste sensibilitatea receptorilor acestora, atenuand simptomele ca, bufeuri, nervozitate si aparitia prolapsului uterin, cancerului ovarian si osteoporozei.

Obezitate
Varza murata are putine calorii (20 Kcal/100 grame), dar multe fibre alimentare, determinand instalarea mai rapida a satietatii, curata organismul de toxine si poate determina schimbarea comportamentului alimentar si stilului de viata.

Imbunatatirea digestiei
Continutul important de minerale si fibre alimentare din varza murata imbunatateste digestia grasimilor si proteinelor fiind indicata la mesele la care se servesc mancaruri grele. Antioxidantii din muraturi previn si aparitia nitrozaminelor cancerigene rezultate in urma digestiei carnurilor sau preparatelor din carne, precum si oxidarea grasimilor alimentare ingerate. Grasimile oxidate sunt agenti pro-cancerigeni recunoscuti.

Frumusete si antiimbatranire
Muraturile, prin compozitia lor bogata in vitamine, minerale, fitonutrienti, fibre alimentare contribuie la mentinerea unui ten tineresc (intarziind aparitia ridurilor), a unui par stralucitor si a unor unghii puternice. Stimularea detoxifierii organismului are efecte benefice asupra mentinerii tineretii si incetinirii proceselor naturale de imbatranire.
Muraturile sunt indicate, mai ales in timpul sezonului rece pentru efectele revitalizante, remineralizante, de intarire a sistemului imunitar, de optimizare a digestiei si microflorei intestinale, de stimulare a detoxifierii si cresterea rezistentei generale a corpului la agresiunile de mediu.

De retinut: Aceste efecte benefice sunt caracteristice doar muraturilor obtinute prin fermentare acidolactica naturala, NU si conservelor de legume in otet, sterilizate, obtinute industrial.

Atentionare:
varza murata, ca de-altfel si varza preparata in alte moduri (salate, fiarta) vor fi consumate cu precautie de persoanele suferinde de hiper- si hipotiroidie. Precautia este impusa de prezenta compusilor (goitrogeni) din varza, care afecteaza functia tiroidei.

Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi, Institutul de Cercetari Alimentare Bucuresti

Ardeii – o comoara din vara pana toamna tarziu

Ardeiul este originar din America Centrala si de Sud si a fost adus in Europa de marinarii spanioli si portughezi, Astfel ca acum cativa ani eram in top 5 producatori de ardei gras… din pacate au ramas mult prea putini producatori in prezent si pietele din toata tara sunt pline de legume de ceara: mari, lucioase dar fara niciun gust.

Ardeii ecologici sunt o expozie de vitamine. Ardeii au proprietati diferite mai mult in functie de culoare decat de soi. Asfel ardeii verzi au de doua ori mai multa vitamina C decat citricele si sunt mai bogati in vibre alimentare, vitaminele K, B6, potasiu si acid folic. Ardeii galbeni contin cantitati mari de vitamina A iar cei rosii sunt bogati in licopina, o substanta anticancerigena prezenta si in tomate.

Toate felurile de ardei sunt foarte bogate in vitamina C, o suta de grame din aceasta leguma asigurand necesarul din aceasta vitamina pentru o intreaga zi.

Vine vara bine-mi pare… in gradina am o floare

Această prezentare necesită JavaScript.

Florile sunt esentiale intr-o agricultura bio! Ele atrag fluturii, bondarii si alte insecte care ajuta la polenizare, dar au si un un rol mult mai important… Plantele sanitar precum craitele sau galbenelele tin gandacii de colorado departe de vinete sau cartofi si nematozii departe de salata sau varza.

Florile influenteaza pozitiv dezvoltarea unor legume precum rosiile de camp sau castravetii.